Glastra lacrimilor

A trecut un an de zile, Clipă după clipă. Nu credeam c-o să se facă Atâta risipă. Prea puține-am adunat, Clipe, pentru glastră. Ore am săpat în flori, Dar am dat de piatră. Multe s-au pierdut, căzând, Din clepsidra spartă. Dacă sensuri nu le-am dat, Rătăcesc prin soartă. Zilele s-au scurs la fel, Ca o amintire. În uitarea tot mai grea, Pier stropi de iubire. Rămân clipe însemnate De un Timp etern, Ce în mine înc-o dată Lacrimile-mi cern. Glastra lacrimilor mele Ca o urnă o privesc, Și, cu clipe tot mai pline, Cam târziu azi o slăvesc.