Ca sarea-n bucate

-off, femei…- (ironii amare, ne drept nesărate)

”De femei, numai de bine”, Spune-o vorbă, mi se pare, Sau ceva-ceva, pe-acolo… Și că bun ”gust” d/au… ca ”sare”? ”Le mănânci din ochi”, dar parcă Ce-i grunjos irisul roade, Iar de-ți ”iau mințile”, sigur ”Saramura” lor te ”arde”. De te ”râcâie la suflet”, Nu poți să le-”ntinzi” pe rană, Iar dacă ”te bagă-n boală”, Bune-s doar, la bere-n cană. Le ”privești” ca pe-o icoană Și te-”nchini”, de ce-apoi vezi, Da-ți ”condimentează” noaptea Și, ce știi, chiar nu mai crezi. Nici să le ”atingi” cu-o floare, Sincer, nu-i recomandat, Căci ai ”drobu”-n cui, cu ”ele”, Și-ai, și viața, de răbdat. De le zici ”zeițe scumpe”, Cum și sunt cu-adevărat, Ți-ai ”bătut” cuie în talpă, Și ai traiul ”piperat”. Mai sunt multe ”adevăruri”, Ce le ”spun” numai în gând, Despre ce ne-ar ”da”, sau ”face”, Dacă-am sta, cuminți, ”la rând”. Ani trec, inima cere, Doctorul ba nu, și nu: -Fără sare în bucate!… Renunțăm? Judecă tu!.. Am lăsat ”sexul” la urmă, Ca mai toți, prost ”doritor”, Pen-că-i ”darul” lor, cel ”celmai”… Da-l oferă tuturor… *