Iar Bobotează

Gerul și-a ieșit din minți; Doar e Bobotează. Să se ”ia în dinți”, cu el, Nimeni nu cutează. Doi copii, mai curajoși, Au ieșit la joacă; Sunt plăpânzi și nu vânjoși; Ce să spun de ”moacă”. Vântul ”taie”, sfidător, Răsuflarea-n glasuri. N-are foc, da-i ”arzător”; Pufăie mici nasuri. După ei, un câine ”bont”, Cu picioare scurte, Fâlfâie, dar nu prea-prea, Din coadă, prin curte. Troaca de la porc l-atrage; Ce Ignat a fost… de vis. Și acum.. iar Bobotează; Gol cotețul, fundul ”lis”. Latră scurt, când puștiu-l cheamă; N-are chef de degerat. Cu aceeași foame-n burtă, Trist, în cușcă, s-a băgat. *