Nevinovați vinovați

Uitați de-un Stat, de care, mult timp, ei au crezut că e al lor, ca mumă, ca ciumă l-au ”văzut”.

Cu mintea ”pustiită” De vorbe otrăvite, Și calpe adevăruri, În haine prost croite,

Sărmani, cu casa-n palme, Averea lor de-o viață, Lipsiți de mai de toate, S-au preschimbat la față.

Și-au pus nădejdea-n bățul, Și traista de pe spate, În care, Libertatea, În ultim ceas se zbate,

Și, în credința ”oarbă” În dreapta judecată, Au pus, la Domn, în ”cârcă”, Prea multe, câteodată.

Cu jenă și-au dat seama că, de-s nedrepte multe, nevinovați, au vina, tăcerii-n lașitate.