Suflete-”ncurcate”

-temnițe-

-Domnul s-o-ndura de noi!… O speranță vagă. -Poate ne-o ierta!… Se văd Doi oameni cu-o targă. -Încă unul… Murmur scurt; Ochi plecați, cu frică. Teama e, de adevăr; Omul, azi, îl ”strică”. -Îl știam… Nu era rău… Așteptau urmarea. -S-a ”grăbit” s-ajungă-acas… Ofta și tăcerea. -Are soață și copii? Nimeni nu răspunde. -Poate că îl așteptau… Jalea-n jur se-ntinde. -Ca pe tine? Geamăt ”stins”; Vorbe ”tremurate”. -Mă așteaptă; le e greu. Suflete-”ncurcate”… *