George RogozPoezie și proză

Te roagă părinte

Fulg de nea

M-am visat un fulg de nea, M-am visat ferice, Printre frați pluteam zâmbind, Tânăr și ferice. Mândri-n hore ne-ncingeam, Răsfirați în clipe, Eram goi și nepătați, În splendori de clipe. Zborul, nu știam atunci, Că-i cădere lină, Eram zei nemaivăzuți, În plutire lină. Totul era pur în jur, Fără gust de tină Și egali ne zbenguiam, Neștiind de tină. Străluceam cu toți la fel, Mici minuni în noapte, Cu invidie nimic, N-amintea de noapte. M-am trezit strivit și ud, Aninat de-o creangă. Frații se stingeau pe rând, Lacrimi vii pe creangă.

Vag zâmbeam privind pe geam La splendoarea dusă, Dar ningea și mai speram, Poate-n lumea dusă. Prin văzduhu-nfiorat De sclipiri de viață, Lung, un dangăt întristat, Amintea de viață.