Viața-n Clepsidră

Zi de zi ai adunat Fire de nisip ca fapte. În Clepsidră le-ai vărsat Printre vise sparte. Praful fin s-a-mprăștiat Ca un nor de Viață, Reflectând în sticla grea, Chipuri de paiață. Ai tăcut și-ai așteptat, Adevăr să cearnă, Când Clepsidra-ai răsturnat, La un ceas de taină. Un șuvoi de nepăsări, Fără consistență, S-a tot strâns într-un morman, De indiferență. Ai privit și-ai înțeles Prea târziu ce-i Viața: Doar o dat- Clepsidra poate Să-ți arate fața.