Caniculă

Vremea, zăbăucă, Își face de cap. E pustiu și Cerul, Fără nori, la trap. Soarele zbârcește Câmpul dezgolit. Poftele de viață, S-au mai potolit. Ispășesc sătenii, Copți ca în cuptor. Prin ciulini, o turmă, Fuge de păstor. O căpriță beată, C-altfel cum să-i spun, Suge-o pungă veche; Și plasticu-i bun. Un ”grăsan” scheletic , Cam slobod la rât, Înjură-n silabe, Ce-i rămân în gât. Păsări albe pleacă… Ciori rămân pe loc… Vor să moară viața, Că doar n-o fi foc.