Capra ... de Crăciun

Tinerii se-mbracă-n ”capră”… Într-un fel, căci nu-i la fel, Și colindă ziua toată, Pentr-un ban și pentru El. Bucuria e intensă. Toți zâmbesc; chiar unii râd. Și glumesc, ascunși sub mască, Chiar de chipul ei e hâd. Porțile deschise-i lasă Să ureze la copii. Eu mi-am desemnat nepoții, Alți-o fac și pentru fii. În cuvinte învățate Pe de rost, cu sens adânc, Tot ce-i bun ni se oferă, Astăzi, iată, de un țânc. Nu contează armonia; ”Capra” țăcăne de zor. Dansul ei te înfioară. Liniștea și pacea mor. Într-un sens, ea, răutatea, O trimite în pustii, Și, cu ochii plini de soare, De sub ea apar copii. Pentru-o clipă i-am văzut Demni urmași de ”țară”. Cât tradiții vom păstra, ”Limba” n-o să moară.