Sf. Vasile

Azi e sărbătoarea de bun sfânt, în sat. Umbrele, în cuget, la mulți s-au lăsat. Rudele se-adună, în grămezi sau snopi. Ulița-i bătută, agale de popi. Aruncată-n pâlcuri, cu chiote oarbe, O urare veche, azi cu vin se soarbe. -Să trăiești nepoate! -La mulți ani tataie! -Anul ăsta fine, îți mai dau o oaie. Vorbele se-ncurcă, în goale pahare; Damigeana grasă, ca un prunc le pare, O tot iau în brațe și-o pupă de zor; Sticlele, golașe, pe sub masă mor. Cheful se încinge, dansul e în toi; Gospodina-aduce, plăcinta de foi. Telefonul sună. Iar urări de bine; Mulțumește-n șoaptă; glasu-abia îl ține. -Să trăiți cu toții! strigă el apoi.

Doi copii, prin zloată, Trec pe drum, Cam goi.