Sincere scuze

Mult de tot, ieri, m-am gândit: Ce-am cu boul frate, Căci el, și consoarta lui, Carne dau, și lapte.

Tot el trage ispășit Care grele-n toate, Iară vaca, negreșit, Rea nu e în fapte.

Și atunci, de ce-l jignesc Fără încetare, Comparându-l cu un om, Prea de multe-n stare?

Scuze-mi cer. Promit solemn, Pe un ”nu-știu-care”, Bou, în veci, să nu-l mai fac… Lauda-i prea mare.