Suferința primei zăpezi

Fulgi-și pierd splendoarea; Glodul e de vină. Neaua-și plânge soarta; I-mbâcsită-n tină. Prinsă-n hora firii, Zadarnic se zbate. Albul se îmbracă În culori de noapte. Lacrimi grele udă Un pământ hain, Ce oferă, ”Dalbei”, Cupa cu venin. Setea e nocivă. Mii și mii tot pier. Tot ce negru este, Jertfa-nea o cer. Fulgi de jar, clepsidre, De lumini și doruri, Se sting în amurgul Părăsit de stoluri. Seara lin se lasă În oftat de-abis, Dimineața-apare În cleștar de vis. Oamenii se-nchină; Goluri prin hambar. Nu simt frumusețea; Ninge-n toamnă iar.