Feeria operei

-soprana-

Ca din vis, un trup răsare Dintr-o noapte, nou născut. Grația îmbie ochiul Să-l urmeze-ncet, tăcut. Franjuri de culoare neagră Marmurei viață îi dau. Senzuala răbufnire Sentimente-n vrac tot iau. Pe un gât fragil, de nour, Chipul îngerii provoacă. La promisiunea gurii, Timpu-n loc vrea să se-ntoarcă. Din crâmpeie de lumină, Un profil încinge viața. O soprană-și cântă visul, Și divină-i este fața.

Din păcate, feeria Ce renaște-n operă, Unii vin ca s-o trăiască, Alții doar o cumpără…