Ia poftiți!

-Ia poftiți la noi, cu toții, și deștepții și netoții, care vor și cer mâncare, și-o tot țin în supărre! -Gratis, noi vă dăm bucate, în tingiri și oale sparte, și vă îndopăm cu vorbe, să-nghițiți gălușca-n ciorbe. -Da mai luați, da și gustați, de pomană, că tot stați, că avem și gogonele, cu minciuni, chiar frumușele, căci tocane de idei, le dăm iute la căței, și-atârnăm covrigi în coadă, nu doar unul, ci grămadă! -Nu mai stați! Vă-nghesuiți, răi și buni, oameni pestriți și în cuget tot ca noi, că doar suntem un alt „voi”! -Nu vă temeți să călcați în picioare, pe ce stați, că de sunt morminte goale, le vom umple cu „răcoare”, căci, cu cât vor fi mai pline, vă va fi vouă mai bine! -Da poftiți, da mai luați drumul către cei ”plecați”, iar de viața ce-o trăiți, nu-i prea bună, Mai muriți!…