George RogozPoezie și proză

Umbră de zi

Pro-vorbe ”animălești”

-Ia zii! Iepure ce face? Că se cam dădea ca Leu. -Păi l-au pris cu Mâța-n traistă, Și-acum țipă: Ao-leuu! -Doar cu una? Stiu că-s multe; Se plângea, mai ieri, Blănel. -O să-l scoată-acum, firește, Țap ispășitor pe el. -Dac-a fost așa. Dar dacă, Vulpea-a fost cea ce-a furat? Că am auzi, că slugă, Ea l-a luat, nu de bărbat. -Nașul Urs îi ține trena. E ”mireasa” tuturor. Pleacă unul, vine altul. Iepure-i doar de decor. -Le cam știi prea bine vere. Ești pe listă, sau ai fost? -De când, Bou, m-am fript cu Vaca, Suflu și-n iaurt de prost. -Dar Măgarul? Se tot jură Că Vițelul nu-i al lui. -Să plătească, de nu poate Să-și mai țină ”pofta”-n cui! -L-a cam dat nevasta-afară. Măgărița e de soi. -Luna trece și ea ”zbiară”… Vin Cățeii câte doi. -Tu tot singur? Apa-n piuă O cam bați de multișor. -Mă mai dau la câte una, Dar mă ”plimbă”; nu-i ușor. -Cum îți zice? ”Plimbă ursul!”? Vinde-i blana la Pădure, Și-o să vezi, că pentru țoale, Poate multe să îndure. -Vrei să mint? Dar ști că asta În picioare e cam scurtă. -La borcanul plin cu miere, Urșii ling, nu se încurcă. -Știi, am preferat o Turmă S-o păzesc; nu o nevastă. -Prea vrei bici din cozi de câine. Chiar să scapi, vrei, de năpastă? -M-am trezit de dimineață, Că am vrut s-ajung departe… -Și-ai ajuns în groapa asta… -Am săpat-o pentru Moarte. -Nu te lua de Cea-ce-face Goluri printre noi mereu. -Am fost prost. Puteam, mai bine, Să pun lațuri; nu e greu. -Chiar tu crezi că se mănâncă Tot ce zboară prinprejur? -Mă gândesc la Libertate… Că mi-e dor să fac un tur. -Nu mă pun cu tine vere, Căci ai mintea” odihnită”; Poate prost ar spune alții, De n-ar fi ”pieziș” pornită.