George RogozPoezie și proză

Umbră de zi

Viață-n ață fină

Vise, omeni, fapte, Prunci lipsiți de lapte, Slove șterse-n carte, Țipete în noapte, Drumuri ne-sfârșite, Cu pietre-altoite, Căi necunoscute, De străini bătute, Vise, întinate, De prea-rele fapte, Zâmbre-n prag de moarte, Șiruri ordonate, Vină care doare, Trăiri fără zare, Arșiță de soare… Scapă cel ce moare. Voci plăpânde, stinse, Idei fade, ”tunse”, Chipuri lungi, prea-plânse, Lanuri veci nestrânse, Nopți fără lumina, Mâl iubit de tină, Și o ață, fină, Viața, să o țină…