George RogozPoezie și proză

Ironii amare

Sub soare

Nopți cu stele spulberate De lumini și reflectoare… Câte oare s-or întoarce? Câte oare mor ca soare? Zile-nchise-ntre planșee, Cu lumini tremurătoare… Câte oare se vor stinge? Câte oare, fără soare? Cugete pierdute-n vorbe, Dure, aspre, lătrătoare… Câte oare se vor frânge? Câte oare plâng sub soare? Vieți strivite-n întuneric, Fără milă și-ndurare… Câte oare vor răzbate? Câte oare, către Soare.